Tema numarul 6. Dragostea

 Dragostea este o muzica a carei frumusete nu se pierde.
     Este durerea plina de dulceata. Este un sentiment ce odata experimentata, nicicând nu poate fi uitat.

     Daca vrei sa afli despre Dragoste, ar trebui sa-l întrebi pe cel ce venereaza Dragostea, sa întrebi privighetoarea ce s-a îndragostit de trandafir ori sa întrebi fluturele ce-si sacrifica viata pentru flacara fara sa ezite.

     Sa nu cercetezi asupra Dragostei la alte persoane decât la îndragostit, caci doar el singur îti poate spune toate cele despre Ea.

     Daca vrei sa zaresti o scânteie de iubire ar trebui sa privesti în ochii unuia intoxicat de Iubire. Atunci tu vei vedea cum intelectul, ratiunea, cunoasterea, mintea si gândirea au fost maturate departe si s-au topit în Oceanul Dragostei.

Persida reprezinta  centrul actiunii romanului, punctul central in care se intalnesc si se intretaie toate liniile de relatie dintre ea si celelalte personaje care o inconjoara. Insa pentru a accede la centru,personajul este supus unei consacrari, unei initieri, unei existente ieri profane si iluzorii careia ii va succede, neaparat, o noua existenta reala, durabila, eficace. Astfel, se poate spune ca Persida, iubindu-l pe Natl si casatorindu-se cu el, parcurge un adevarat traseu initiatic care o face sa inteleaga si sa vada altfel lucrurile din jurul ei, viata in general, ii formeaza personalitatea, o maturizeaza.Slavici este unul dintre scriitorii care descriu o iubire respinsa, condamnata nu doar de instante exterioare, dar mai ales de insisi cei care iubesc. Asa este cazul celor doi tineri din romanul Mara:

Persida

, o fata de 18 ani  inalta, lata-n umeri, rotunda si cu toate astea, subtirica s-o frangi dinmijloc; iar fata ei ca luna plina, curata ca floarea de cires si alba de o albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut, un fel de rumeneala si

Natl,

un baiat de 21 de ani, care desi macelar, era asa la infatisare, om placut, parca mai mult fata decat fecior , cu mustata plina, cu obrajii rumeni, cu sortul curat, oarecum rusinos, semana mai mult a cofetar decat a macelar. Ai fi crezut ca nu e in stare sa franga gatul unei vrabii. Prima lor intalnire poate fi pusa sub semnul destinului, deoarece ea s-a produs intr-o zi de primavara, cand vantul a spart o fereastra de la manastirea unde traia Persida. Cand avazut-o pentru prima data, Natl ramase uimit, cu inima inclestata si cu ochii oarecum impaingeniti. 

ReactiaPersidei a fost asemanatoare: obrajii ei se umplura de sange, si parca o sagetase ceva prin inima.Atat a fost, nu mai mult, si ea nu mai putea sa fie ceea ce fusese. Aceasta dragoste la prima vedere,adevarata ’’coup de foudre’’, i-a marcat existenta tinerei fete, caci atat a fost numai, si gandul copilei era mereu la fereastra cea sparta, la frumusetea zilei de primavara, la omul ce statuse acolo, peste drum, cu ochii uimiti si rasuflarea, parca, oprita.Evolutia povestii de iubire dintre acesti doi tineri este urmarita de Slavici de-a lungul intregului roman.Slavici se dovedeste a fi un bun observator al sufletului omenesc, iar descrierile sentimentelor celor doi indragostiti sunt edificatoare. In capitolul IV, intitulat ’’Primavara’’, Natl o intalneste pe Persida pe pod:Cum sa treaca ? Cum sa calce ? Cum sa-si tie mainile? Cum sa se uite la ea? Sa-si ridice palaria ori safaca ca si cand n-ar cunoaste-o?Ca orice iubire insa, si iubirea lor se loveste de o serie de obstacole care le marcheaza existenta. Interdictia care conditioneaza iubirea lor se manifesta pe trei planuri: mai intai este vorba de nationalitatea tinerilor: ea este romanca si el neamt, iar nici una dintre cele doua familii nu vrea ’’sa-si spurce sangele’’; apoi conditia sociala constituie o piedica pentru implinirea iubiriilor. Natl face parte dintr-o familie considerata instarita, iar Persida este orfana,de asemenea, exista intre cei doi tineri o interdictie morala, putem vorbi despre incompatibilitatea temperamentelor , fiindca se intalnesc doua spirite diferite, femeia reprezentandu-l pe cel superior. Un singur exemplu este suficient pentru a ne da seama ca iubirea lor a fost de la inceput una imposibila si interzisa.Da, e fata Marei!grai Hubaroaie mai intai mirata, apoi dezamagita. Pacat ii venea sa zica, dar n-a rostit vorba. Era oarecum induiosata ca e mare nenorocire sa fii atat de frageda, atat de frumoasa si sa ai mama pe Mara,precupeata si podarita. Slavici insista mult asupra acestui cuplu, tocmai pentru a pune in evidenta dificultatile prin care erau nevoiti sa treaca doi tineri de nationalitati diferite, de la o pozitia categorica a parintilor si pana la mustrarile de constiinta pe care ei singuri si le faceau. Persida este insa personajul pozitiv, cu o personalitate puternica, care isi invinge teama si emotiile inerente inceputului vietii conjugale, prin felul incare intelege dragostea, deoarece ea vede in iubire nu numai o dezlantuire a inimii, ci si o mare responsabilitate. Desi fusese curtata si de teologul Codreanu, care o adora (-Ah, ce femeie, ce fiinta! Ce ademenitor ii era zambetul, ce dulce supararea, ce usor curgeau vorbele de pe buzele ei, ce nesecat ii erasufletul!) , Persida hotaraste sa se casatoreasca cu Natl pentru ca, spune scriitorul, ‘’ea simtea cadestinul ei s-a identificat cu al lui Natl’’.

A doua poveste de dragoste  este cea  dintre Romeo si Julieta.

Romeo si Julieta sunt probabil cel mai celebru cuplu de indragostiti. Din pacate, trista lor poveste de dragoste nu este una singulara. Realitatea abunda de iubiri nefericite, iubiri neimplinite, iubiri imposibile, desi universul indragostitilor este un teritoriu uman in care domneste puritatea si credinta netarmurita in iubire.

In acest univers sacru, creat prin iubire, domneste fericirea, armonia si deplina intelegere dintre indragostiti. Iubirea este un miracol in fata caruia oricine vibreaza, cuprins de un elan nemaiintalnit pana atunci.

Daca iubirea in sine nu are nimic tragic, fiind un permanent izvor de fericire, confruntarea cu ceea ce exista in afara acestui univers aparte da nastere tragismului, suferintei

Lipsa de armonie si intelegere din societatea in care traiesc cei doi, moravurile vremii, lipsa unor criterii valorice si morale, fac ca – de multe ori – o astfel de poveste de dragoste, induiosatoare prin sinceritatea sentimentelor traite, sa aiba un final nefericit. Tragismul rezulta din imposibilitatea ca cei doi indragostiti sa-si traiasca iubirea in intreaga ei plenitudine, sa o lase sa infloreasca.

Uneori, iubirea triumfa prin lupta celor doi care reusesc sa inlature obstacolele potrivnice implinirii ei. Sunt insa si situatii in care destinul sau un complex nefericit de imprejurari pare sa deturneze planurile celor doi iubiti si ceea ce triumfa este doar ideea de iubire care trece dincolo de moarte.

La fel stau lucrurile si in cazul acestei induiosatoare povesti de dragoste dintre doi tineri care nu-si doresc altceva decat implinirea dragostei ce-i anima. Iubirea ideala traita de ei ii determina ca in final sa se sacrifice pe altarul iubirii.

Povestea iubirii dintre Romeo si Julieta, cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria omenirii, a fost transfigurata artistic de marele dramaturg William Shakespeare. Tragedia in cinci acte, Romeo si Julieta, aparuta in 1954, a fost primita cu entuziasm, inca de la prima reprezentatie. Spectatorii s-au grabit sa traga concluzia ca piesa s-ar baza pe fapte reale, desi autorul ei nu a sustinut niciodata acest lucru.

Actiunea piesei shakespeariene se petrece la Verona, protagonistii fiind descendentii a doua familii, Montague si Capulet, care se dusmanesc de moarte. Cei doi indragostiti se casatoresc în taina, dar Romeo trebuie sa paraseasca Verona, fiindca îl omorâse în duel pe Tybalt, varul Julietei. La sfatul calugarului Lorenzo, Julieta înghite o bautura care o afunda într-un somn adanc, asemanator mortii. Sub aceasta aparenta, ea urma sa fie dusa la Romeo, dupa ce va fi fost scoasa din cavoul unde o depusese familia.

Romeo nu primeste mesajul prin care Lorenzo îl vestea despre toate acestea si, auzind de moartea Julietei, se întoarce la Verona si se sinucide, neputand trai in absenta fiintei dragi. Trezindu-se din somn, Julieta prefera si ea moartea unei vieti fara iubitul ei. Sfarsitul celor doi tineri aduce in final împacarea famiilor lor.

Mesajul piesei – dincolo de tragismul soartei celor doi indragostiti – este unul optimist: conceptiile umaniste despre viata sunt mai presus de morala epocii in care au trait cei doi tineri. Ele se vor afirma si vor triumfa in cele din urma.

Nu stim sigur daca aceasta induiosatoare poveste de dragoste se bazeaza sau nu pe fapte reale. De-a lungul timpului au existat probabil numeroase cazuri asemanatoare de indragostiti care au pus iubirea si nobletea sufleteasca mai presus de realitatea cruda a lumii in care traiau, o lume guvernata de calcule meschine si in care deseori sentimentele erau puse pe plan secund.

Aheologii au descoperit recent două schelete din Neolitic, apartinand unui cuplu de tineri, prinse într-o îmbrăţişare tandră şi îngropate lângă Mantua, la doar 40 de kilometri de Verona, oraşul în care Shakespeare a imaginat povestea de dragoste dintre Romeo şi Julieta. Aceasta descoperire sugereaza posibilitatea ca trista poveste de dragoste sa se bazeze pe un fapt real.